500 ml de declaratii

Plecarea in vama pulii descrisa ceva mai devreme, s-a soldat numai cu incidente interesante. De tot felul. Vreo 2 zile dupa ce s-a petrecut incidentul cu cortul si futaiul confuz, ne regasim aceeasi trei indivizi, obositi de lecturile suplimentare, sezand pe plaja si postind o sticla de cola cu unirea. Cineva din popor spunea ca are gust de cola de vanilie, deci ca dracu. Trecand peste acest fapt, stand noi cu coaiele ingropate in nisip sa nu le arda soarele si cu sticla facuta curva regimentului, se lasa seara si incepem sa gandim ceva plan cu neuronii ramasi. Ca sa nu mai stam pana dimineata, am zis sa mergem undeva aproape si pana ne-am coit si ne-am invartit am ajuns tot in Stufu pulii, rezemati de celebrul stalp - loc unde multi vamaioti au adormit cu capul intr-o parte, cu balele curgandu-le glorios pe tricourile patate de voma si vin rosu, ca fratii mai mari ai lui Praslea. Si cum stateam noi acolo, mai apar niste personaje care se semi-cunosteau cu Ionut si vin cu bautura, deci sunt binevenite. Orele trec si pe la vreo 2, vedem duba de politie pe aproape de impinge tava, unde ziua dorm punkerii la umbra scarilor. "Ba hai sa vedem ce si cum, ca mi se pare ca-s cam aproape de corturile noastre", graieste Oli ingrijorat. Zis si facut, ne ridicam care cum putem, ne scuturam sa aratam prezentabil si mergem spre corturi. Cand ne apropiem, stupoare - cortul lui Ionut, in care aveam si eu boarfele dupa seara cu Maria, disparuse. "Coaie, is eu beat sau eu nu mai am cort si nici tu haine?". Nou nascutul detectiv Holmes facuse o deductie a pulii extrem de inteligenta. Ne indreptam noi inspre duba, ca sa observam doi jandarmi cu un manelist borat care avea cortul nostru strans, facut desaga si cu el pe umar gata sa plece. In tot timpul acesta, jandarmii tot pornisera nenorocirea aia de megafon si urlau sa vina oamenii sa-si recunoasca cortu' dar noi cum eram beti si cu boxele alea in cap, ne distram ca niste molii proaste la luminitele de la duba. Mergem si vorbim cu jandarmii intr-un final care au fost foarte de gasca dar pe mine si pe Ionut ne-au suit in duba, impreuna cu tovarasul manelar sa mergem la sectie in 2 Mai pentru cateva declaratii. Au fost draguti ca ne-au lasat sa ne luam cola cu noi. Incantati ca ne plimbam cu duba fara sa facem nimic, stateam in spate cu papagalul asta si ranjeam a chef de bataie pana sa intre doi jandarmi langa noi. Ne punem la drum, noi tot pasand sticla de la unul la altul, in timp ce jandarmii il intrebau pe-asta de toate. La un moment dat, enervat de raspunsurile gen "eu l-am gasit si vroiam sa il dau inapoi", jandarmul care statea fata in fata cu prostu' ii fute un baston peste picior de-i dau lacrimile."Nu mai da serifule ca ma doare si pe mine!". "Te doare, da pe copii astia nu ii doare ca isi pierd noaptea din cauza ta? Sau ca daca nu te gaseam ramaneau doar cu hainele de pe ei?". Noi ne dadeam coate si incercam sa nu radem, iar eu, in semn de respect suprem intind cola spre jandarm (gest care, daca eram treaz probabil ca nu l-as fi facut decat daca aveam chef de niste bastoane pe carca). Individul o miroase, ia o gura sa guste si dupa ce izoleaza ingredientele, ia cateva gatlejuri sanatoase, ne zambeste si imi da sticla inapoi. Ajungem la sectie si primim tot felul de intrebari gen "ce era in cort? cati bani aveati? (aici daca tot ne-a furat cortul,am zis ca aveam vreo 3 milioane impreuna)" samd. Intre timp, micul nostru cleptoman era in "camera de interogatoriu" vizitat pe rand de cate un jandarm. Un tipat din partea jandarmului, mai un tipat din partea lui (motivele nu erau aceleasi ca bastonul nu mergea decat intr-un sens) si asa am tinut-o pana am ramas fara tigari si cola. Cum nu aveam voie sa plecam pana nu era "clarificata situatia" am rugat pe unul din jandarmi sa fie dragut si sa ne ia si noua o jumate e votca sau o unirea si un pachet de tigari. Si daca se duca, sa-si ia si pentru el doua pachete si facem noi cinste. A mers treaba si dupa asta, noi ii dam inainte cu votcuta si cu kentu lung si asteptam rabdatori sa se termine intrebarile. Spre rasarit, il scot pe tovarasul criminal din sala cu pricina, alb la fata si putin tremurand si il duc altundeva. Jandarmul care a scris declaratiile noastre, impreuna cu celalat respectabil domn jandarm care s-a omenit sa ne ia tigari se ofera sa ne duca inapoi in vama. Ionut ii roaga frumos sa ne duca cu girofarurile pornite ca intotdeauna a vrut sa mearga asa, iar domnii au fost draguti si ne-au ajutat. Cu ochii injectati de alcool si nesomn privim prin geamurile dubei un rasarit pe plaja jegoasa, in timp ce jandarmii opresc masina, isi cer scuze pentru toata noaptea pierduta si cer un numar de telefon. "Daca e sa mai aflam ceva, sau daca e sa ii dam drumul, ne vorbim si il lasam pe undeva mai la margine. Noi nu putem sa il tinem ca am umple puscariile degeaba cu astia, dar va zicem unde il lasam si va intelegeti voi cu el." ... Nu am primit telefonul dar cand am coborat cu votca si ne-am aprins tigarile langa stuf, toti care mai erau cat de putin activi cerebral au cascat ochii cat cepele iar noi, ca niste maestri ai deceptiei care suntem, ne-am pus cu cururile intr-un mod foarte intelept pe una din mese si fumam privind rasaritul. Pe tema asta, seara urmatoare, care avea sa fie ultima din ciclul asta de vama crepusculara, pe Ionut l-a agatat o zdreanta care l-a vazut cum coboara el ca un star porno din duba politiei cu polaru' la jumate si s-a udat toata. Macar lui i-a iesit de dat un coi in cur din treaba asta. Eu am ramas doar cu o poveste pe care nu o inteleg foarte bine si nu mi-o amintesc in intregime dar gandindu-ma destul de mult la situatie, cred ca a mers bine pentru ca abia spalasem o camasa si am luat-o pe mine deci cand ne-au luat jandarmii aratam cat de cat prezentabil, nu chiar ca un betiv de duzina din vama. Logica pulii.